Academia Direct2Consumer (D2C) 

Cum sa elimini intermediarii in 40 – 100% din vanzarile tale in maxim 2 ani!

Cum sa devii stapanul afacerii tale nu doar pe cheltuieli ci si pe venituri si mai ales cum sa devii independent de terti mai rapid decat ai crede!

Daca ai o crama, un magazin de vinuri, un wine bar, un restaurant, o pensiune, un hotel, sau orice afacere in care venitul din vinuri este relevant pana la esential, atunci te gasesti in locul potrivit.

Daca ai deschis aceasta pagina inseamna ca ai parcurs deja informatiile din prezentarea generala a Academiei D2C. Daca nu, programul detaliat se gaseste AICI (link pag Academia D2C – concept) si este esential sa il citesti pentru a intelege conceptul integral, logica si argumentele care stau la baza intregii constructii. 

Academia D2C – hai sa vedem pasii!

Solutia mea este Academia D2C, programul care poate fi unica solutie pentru tine!

Vom dedica un volum de cunostiinte si de timp distinct pentru managaerii D2C pe de o parte _ Academia D2C – dezvoltarea afacerii si pentru personalul de executie – Academia D2C – dezvoltarea personalului pe de alta parte Cele doua sunt programe separate ca si continut dar similar ca si convergenta in strategia D2C.

Exista pasi comuni celor 2 paliere, 3 la numar si apoi cate 8 pasi separati pe fiecare sectiune a Academiei

Ii parcurgem impreuna in Intalnirea 1 la 1, pe ZOOM.

Iata acum pasi comuni.

Pasul 1

Alege fie D2C, fie B2C fie amandoua!

Scenariul clasic: B2C se defineste prin o multitudine din vehicule prin care produsele ajung la consumator: retailul mare, retailul traditional, horeca, distribuitori. Consecintele acestei optiuni: Pierderi de pana la 50% din PL dupa care vin cheltuielile de crama. Pierderile nu depend de tine pentru ca nu poti optimiza un process care nu iti apartine.

Scenariul propus de mine: D2C, favoritul meu! Singurul canal in care iti  gestionezi singur vanzarile, ai profitul maxim, ai contact cu clientul, simti piata! Cheltuieli cu sistemul pana la 10% dupa care vin cheltuielile de productie. Poti optimiza pentru ca este un process intern. Functie de tipul tau de activitate vanzarile fara intermediari catre consumatorul final ajung la 40-100%

Retine:

In retail “beneficiezi” de discounturi si promotii din buzunarul tau, lipsa spatiu la raft si pozitionare in dreptul ochiului, competitia celoralti. Pentru fiecare producator aflat pe raft exista probabil altii 100 care nu au ajuns acolo si nici nu o sa ajunga vreodata.

In horeca ai parte de liste scurte de vinuri, “cai neortodoxe” de promovare, concurenta vinurilor straine.

La distribuitori te lovesti de discounturi, parti priu-uri, promotii, dezinteres, lipsa de comunicare, atitudini de tipul “am 30 de futrnizori in portofliu… Ce faci tu ca sa te promovez pe tine si nu pe unul din restul de 29…)

Intrebari si raspunsuri 

1. Pana la urma toti am trait si traim in sistemul asta. Ce imi garanteaza mie ca D2C este viabil la noi?

Raspuns: nu exista termenul “garantie” in lumea economicului. Exista doar “bune practici” si noi vedem cum tari aflate in fata noastra ca si mecanisme de piata si ani de evolutie aplica canalele D2C pentru ca firmele mici si multe dintre cele mijlocii nu au alta cale de a ajunge la clienti si de supravietui.

2. Nu este mai scump in bani si mai consumptiv in timp sa explorezi domenii noi decat sa te perfectionezi in exploatarea sistemului pe care deja il cunosti?

Raspuns: sigur ca aici nu avem o situatie de tip “sau” ci mai degraba de tip “si”. Poti folosi B2C “sau” D2C sau B2C “si” D2C. Tu alegi dar ca sa o faci in deplina cunostinta de cauza trebuie sa le stii in detaliu pe amandoua.

Pasul 2

Construieste Calatoria clientului

Scenariul clasic: Oamenii ajung la produsele noastre prin eforturi multiple depuse de noi si de cei care ne vand / promoveaza. Ne bazam pe experienta, trenduri, sfaturi, toate venite din jurul nostru si din interiorul firmei noastre si tratam consmatorul cat putem noi mai bine.

Scenariul propus de mine: Identificam in mod specific afacerii voastre Calatoria clientului pe parcursul Persoana indiferenta → Client intamplator → Client repetitiv → Client captiv. Setam momentele de inflexiune alte interactiunii cu noi in care omul decide sa cumpere sau sa plece. Perfectionam reactia firmei specific pe aceste puncte

Retine:

Structura pietei tale si modul in care tu o “vezi” si te conectezi la ea sunt elemente unice afacerii tale. Customizarea este cheia.

Oamenii nu cumpara de la firme, cumpara de la oameni si uneori de la branduri. Chiar si cand cumpara branduri nu esti tu singurul pe piata care ofera brandul respectiv  asa ca tot experienta prin care trece clientul conteaza.

Intrebari

1. Pana la urma important este sa intre consumatorul in contact cu produsul nostru. Asta cu “Calatoria” pare un pic cam trasa de par…

Raspuns: ca este vorba de o crama, de un winebar, de un restaurant de hotel sau de o pensiune agroturistica omul cauta experienta iar experienta este parte fundamentala a Calatoriei clientului. Nu va amagiti, consumatorul nu cauta mancare sau bautura, asata gaseste in supermarket, la noi cauta experienta.

2. cam cate astfel de puncte de inflexiune exista pentru un client dintr-un wine bar?

Raspuns: variaza de la caz la caz, nu exista o cifra magica exista doar o atitudine magica a noastra cei care evaluam Calatoria clientului. Din expperienta mea nu putem avea sub 6 (sase) astfel de puncte.

Pasul 3

Clarifica cele 4 picioare ale mesei pe care va sta afacerea ta.

Scenariul clasic: 

Aici nu exista un corespondent standard. Iti cresti afacerea pe zona de vanzare fie cum ai facut-o pana acum fie citind din carti fie apeland la un tert. 

Scenariul propus de mine:

Ai in fata 4 perspective: Calatoria clientul, Dezvoltarea afacere D2C, Dezvoltarea personal D2C, nominalizarea persoanei de set-up (consultant extern).

Retine:

Nimeni nu iti poate spune cum sa iti structurezi canalele de vanzare, este decizia ta. Dar daca faci tot ce fac ceilalti, daca ramai in mainstrem-ul de vanzare al secolului 20 s-ar putea sa constati ca nu mai merge, sau merge pentru cei care au invatat cum sa unga mai bine rotitele sisitemului.

Daca vrei sa depinzi doar de tine pui picioarele la masa si pornesti la drum. Este tipul de actiune care fie te va scoate la lumina fie nu iti va influenta afacerea. Rau sigur nu iti poate face.

Intrebari:

1. Care intre cei 4 picioare sa fie cel de care sa ma apuc prima data?

Raspuns: Consultant → Calatorie Client → Dezvoltare afacere (managementul  si mecanismul D2C) → Personal trainuit (personalul de executie din canalele de vanzare D2C)

2. Nu imi este clar daca pasii astia se fac simultan sau pot sa ii fac succesiv…

Raspuns: Prima data te decizi daca mergi sau nu pe scenariul meu. Apoi gasesti un om care stie despre ce este vorba si structurezi Calatoria clientului. Ultimii doi pasi pot fi facuti separat sau impreuna, Acestia din urma au continuturi diferite dar converg in acelasi punct: independenta fata de terti.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Academia D2C – dezvoltarea personalului

Programul, in 8 pasi,se adreseaza celor care vor desfasura activitatea de D2C, maxim 10 persoane per companie plus  ownerul sau un responsabil, functie de dimensiunea firmei.

Pasul 1 Introducere, Calatoria Clientului

Scenariul clasic: personalului de vanzare i se cere sa vanda, punct. Indiferent daca are sau nu studii noi asteptam sa avem un nivel de customer la un nivel minimal pe care il consideram de bun simt. Multe firme chiar acorda o atentie mare scolarizarii oamenilor de executie. Partea de servire este insa covarsitor majoritara in aceste traininguri. Nu este rau, dar este debalansat si insuficient.

Scenariul propus de mine: oamenii de contact direct cu consumatorul indiferent, daca vand sau nu, parcurg un pas de initiere in conceptele D2C in care inteleg ce are in grija responsabilul de D2C, cum functioneaza angrenajul si cum ii ajuta cunoasterea Calatoriei Clientului, coloana vertebrala a activitatii lor. Cu alte cuvinte, personalul intelege, customizat la locul de munca actual, punctele de inflexiune in care clientul fie inainteaza pe calea catre cumparator repetitiv cau captiv fie renunta si nu mai cumpara.

Retine:

Nu vorbim de produs in etapa asta, vorbim de client si de drumul lui in firma ta.

Personalul de contact cu comnsumatorul nu este doar cel care vinde, este si cel care eventual il indruma pe client, ii raspunde la intrebari, il intalneste intamplator oe client si este abordat de acesta…

Intrebari:

1. Nu prea inteleg aici. Am inteles pana acum ca responsabilul de D2C are un parcurs de 8 pasi. Pasii care incep acum, tot 8, referitori la personalul D2C, nu contin chiar nimic din primii opt?

Raspuns: doar in pasul 1. In rest continutul este altul. Am separat cele doua segmente pentru ca fisa postului este diferita. Managerul D2C ar putea fi unul dintre paricipantii la Academia D2C – dezvoltarea personalului cu mentiunea ca participarea unui manager cel mai frecvent inhiba reactia personalului de executie…

2. Nu sunt sigur ca oamenii dmei de executie au nivelul necesar ca sa poata pargurge / intelege / retine / aplica notiunile expuse aici…

Raspuns: nu suntem la Academia de Stiinte a Roamaniei… Tot ce este cuprins in ambele programe poate fi inteles indiferent de nivelul de pregatire actual. In plus cele 52 de sedinte incluse in program sunt gandite exact pentru situatiile in care mi se cere sa explic ceva, sa detaliez sau sa argumentez.

Pasul 2 Vinificare, notiuni de baza

Scenariul clasic: nu prea am intalnit in afara afecerilor focusate pe vin oameni de servire cu notiuni nici macar elementare de vinificatie. Intrebarea clasica este “ce vin va aduc, alb, rosu sau rose?”… Extrem de rar, in cateva locatii din orasele mari avem somelieri. Exista un meniu de vinuri, ezxista un mediu de mancare, nu prea exista notiunea de pairing tocmai pentru ca nu stik diferentele aduse in vin de vinificatie.

Scenariul propus de mine: personalul de contact cu clientul si cu certitudine cel aflat in contact cu vinurile dobandeste cunostinte de baza dar totusi suficiente pentru a putea naviga destul de confortabil printre solicitarile clientilor. Vorbim nu doar de vinurile linistite ci si de spumante si de distilate. Nu facem oenologie dar un minim de claritate trebuie adus asa incat sfatul la masa / bar / magazin sa fie educat si clientul sa simta asta.

Retine:

Astazi avem in public foarte multi cunoscatori si gustul publicului este din ce in ca mai nuantat. Personalul de servire trebuie sa tina pasul si sa nu se faca de ras intr-o conversatie despre vin sau distilate.

Preferintele in vin nu se discuta cum nu se discuta preferintele personale in general. Insa argumentatia pentru un vin recomanat de angajatii tai, ca este ca nu este in sensul preferintei clientului, trebuie sa fie suficient de aplicata incat sa sustina actul de vanzare in mod profesionist.

Intrebari:

1. Chiar este nevioie ca sa am personalul D2C integral, inclusiv ala care lucreaza la magazinul online, priceput la vinificatie?

Raspuns: fara doar si poate da. In afara de faptul ca vinul este daja un subiect de cultura generala pentru din ce in ce mai multi oameni apare si fenomenul clientului educat. Este jenat sa fii de prea multe ori in situatia in care consumatorul este mai instruit decat vanzatorul…

2. Noi suntem un winebar. Nu prea vad sa-mi fie de folos informatii despre distilate. Am putea sa sarim peste ele si sa facem mai multe despre vin?

Raspuns: depinde doar de tine cu ce vrei sa ramai dupa programul acesta. Unii vand doar distilate, altii doar vin, altii pe amandoua, altii vin mancare in principal si vinul in secundar, altii vand cazare cu optiune de pensiune… Fiecare poate solicita in cele 52 de intalniri de suport saptamanale date suplimentare. Ca sa aprofundeze. Si le va primi.

Pasul 3 Etichete, defect de vin

Scenariul clasic: extrem de rar avem oameni care stiu cu adevarat sa citeasca o eticheta. Nu face parte din cultura noastra. Dar destul de decs clientii se uita pe contraeticheta si pun intrebari, La fel de rar avem oameni care stiu ce este un defect de vin. Deseori clientul si parsonalul intra ijn discutia steriila “vinul asta are ceva…”

Scenariul propus de mine: este mult mai usor sa iti sustii recomandarea in fata clientului daca stii sa citesti o eticheta. Si mult mai usor sa nu ajungi sa pui in pahar un vin “stricat” daca ai idee fie si macar in mare despre defectele de vin.

Retine:

Eticheta este aliatul tau. Multe din argumentele tale de recomandare sunt mentionate acolo.

Defectul de vin este mai frecvent decat ai crede. Si nu tine neaparat de pret sau de soiurule din vin. Nu trebuie sa fii capabil sa le recunosti pe toate ci sa fii capabil sa simti ca ceva nu e bine si sa ceri opinia colegului mai priceput in vin

Intrebari:

1. Cum facem daca etichetele nu sunt in romana?

Raspuns: nimeni nu cred ca are pretentia – e adevarat functie si de locatie – la personal multilingv. Sunt totul elemente comune pe care le vom invata si le vom putea prezenta. Ce trebuie sa stie personalul sunt notarile obligatorii prin lege, oarecum comune in Europa.

2. Noi nu prea am avut defecte de vin. Vinurile sunt mai bune si mai rele, dupa gustul fiecaruia dar nu imi amintesc in atatia ani de mai mult de 2 sticle care intr-adevar nu s-au putut bea…

Raspuns: intrebarea ta contine si raspunsul. Pentru ca nu ai avut bazele pentru a recunoaste un defect nu ai avut cum sa identifici sticlele defecte. Un defect nu inseamna ca vinul ajunge de nebaut, ca daca e acolo orice il detecteaza.

Pasul 4 Lume noua vs lume veche

Scenariul clasic: foarte des clientii verbalizeaza o dorinta vis-à-vis de vin intr-o formula de tipul  “vreau ceva proaspat, cu gust puternic,sa placa tuturor”. Personalul nu este trainuit pe diferenta aceasta care separa vinurile puternic florale si fructate de lume noua de vinurile mai “cuminti”, mai putin agresive pe arome de lume veche.   

Scenariul propus de mine: personalul tau trebuie sa stie nu doar sa faca diferentierea pe arome ci si pe motivele care aduc aceste arome. Ca sa nu mai vorbim de varianta in care avem turisti straini pentru care astfel de cunostinte sunt un plus fantastic. In plus este un element de cultura generala foarte apreciat de turisti

Retine:

Lumile vinului se impart in lumea antica, lumea veche si lumea noua, fiecare vu vinurile ei si cu turistii ei.

Sa ai notiuni despre lumile vinului nu este doar un plus de profesionalism ci si un plus de cultura generala si, pana la urma, un plus de ciovilizatie

Intrebari:

1. Nu mergem putin prea departe? Eu am o pensiune prin Vrancea. Nu vin la mine oamenii sa bea vin de nu stiu care…

Raspuns: poate ca ei nu vin sa faca asta, poate vin la tine din alte motive. Dar daca tu decizi sa ai in meniu si vinuri din afara Europei, de lume noua, nu ar fi rau sa stii cam cum sunt si cum sa le prezinti clientilor tai. Ma gandesc ca preturile reduse la vinurile din lumea intreeaga le va aduce nu foarte departe de azi, si in meniul tau.

2. Vad ca vinurile de afara par ceva mai bune la pret decat cele de la noi. mai ales la supermarket. Ar fi o idee buna sa ma focusez pe ele?

Raspuns: nu as zice. Nici ca sunt neaparat mai ieftine nici ca ar fi interesant sa te axezi pe ele. As spune mai deghraba ca depinde de consumatorii tai. daca sunt majoritar din Romania atunci o selectei de 60% vinuri romanesti si 40% vinuri straine este ideal. Daca ai consumatori de afara as creste procentul de vinuri de la nboi la minim 80%.

Pasul 5 Stocare, servire

Scenariul clasic: stocarea, esentiala pentru calitatea vinului oferit, depinde de locatie, adica de conditiile pe care aceasta le ofera. Am vazut locatii cu si fara consum in situ care tineau sticlele in picioare pentru vizibilitate,. Am vazut si stocari corespunzatoare. Pe servire este mult de vorbit. Putine cunostinte despre pahare de exemplu, ce si cand se folosesc. Cele doua elemente nu sunt nicicum un focus pentru responsabili.

Scenariul propus de mine: oamenii tai invata cum sa stocheze, cum sa propuna, cum sa serveasca (ordinea servirii, paharele potrivite, etc), cum sa faca cross si up sales, cum sa transmita consumatorului ceea ce vrem noi sa transmita, in limbajul vinului. Mai spun odata, statistic, nota de plata nu se creste cu mancarea ci cu bautura

Retine:

Vinul este sensibil la cam tot ce stimuleaza simturile noastre: lumina, vibratii, temperatura, pozitie. Ca atare asa judecam conditiile de pastrare.

Ordinea servirii vinului este o sursa generoasa de interactiune cu consumatorul prin intrebari bine formulate si adresate la momentul oportun. Chiar daca in afacera ta nu se consuma vinuri in locatie o mica educatie a clientului in sensul ordinii servirii va intari intr-un mod distractiv relatia cu cumparatorul.

Intrebari:

1. Eu am o mica pivnita unde pun doar vinurile rosii. Am auzit ca vinurile albe nu sunt asa de pretentioase. E adevarat?

Raspuns: vinurile sunt “vii”, au un continut organic care poate evolua. Este adevarat, mai mult la cele rosii. Cuvantul cheie aici este “mai mult” care nu inseamna exclusiv. Deci da, si vinurile albe sunt sensibile. Atata doar ca ele, pe medie, se consuma mai proapete si conditiile de stocare au un interval de timp mai scurt sub influenta conditiilor de stocare.

2. Este clar ca ne dorim cu totii sa fecem cross si upsales dar la mine oamenii cand cumpara vin cam stiu ce vor si nu prea este loc de discutii. Ma gandesc ca se tem sa nu “impingem” noi anumite etichete doar pentru ca vreau eu sa scap de stoc sau pentru ca as avea conditii comerciale mai bune la anumite etichete…

Raspuns: frica asta nu este chiar nefondata. Nu este ca si cum nu s-ar intampla ambele situatii evocate de tine. In situatia asta poate ca o degustare gratuita de 30-50 ml ar ajuta si ar arata consumatorului ca noi vrem ca el sa incerce lucruri noi si nu sa cumpere lucrurile noi  doar pentru ca un angajat al tau il “impinge”.

Pasul 6 Asocieri alimentare (pairing)

Scenariul clasic: este un pas care se aplica in mod evident celor care permnit consumul in locatie si indirect celor care nu il permit. Daca serveti mancare este clar ca primesti deseori intrebarea “ce vin imi recomanzi”. De cele mai multe ori chelnerul recomanda ce crede el sau ce i s-a indicat de catre sef. Daca nu se consuma bauturi in locatie legatura cu mancarea nu apare niciodata. 

Scenariul propus de mine: punem pe masa principiile de pairing, o lista de pairinguri consacrate cu focu pe sosuri, explicam cum el imbunatateste calitatea serviciului prin cresterea satisfactiei clientului si cum in final crestem vanzarile. Acolo unde vinul este doar cumparat pentru diferite ocazii o intrebare exploratorie vis-a-vis de natura acestei ocazii poate deschide calea spre o discutie de pairing.

Retine:

O greseala des intalnita este pairingul facut intre ” titluri”. Adica intre cum se cheama mancarea si cum se cheama vinul. Este eroarea numarul unu pentru ca asocierea se face intre dominantele de gust ale mancarii si ale vinului.

Sunt tactici de a retine asocierile dar nimic nu inlociueste practica: angajatul tau va intelege mai bine daca va gusta felurile de mancare in asociere cu vinurile recomandate in comparatie cu cele mai putin recomandate.

Intrebari:

1. Da-mi te rog un exemplu de dominanta care nu apare in denumirea mancarii

Raspuns: de fapt cele mai multe denumiri nu contin dominanta dar dominanta este relativ bine cunoscuta si destul de evidenta. O sa iti dau un nexemplu ceva mai greu de descifrat: salata de peste (sau orice alt constituent principal) cu cruditati (legume, ciuperci, salata). Dominanta este maioneza si nu este evidenta.

2. Daca la mine clientul intra in magazin si ia o sticla de pe raft cum sa fac eu up-sales sau cross-sales?

Raspuns: destul de multi dintre cumparatorii de vin sunt doritori sa raspunda la o intrebare de tipul “cu ce ocazie o sa beti vinul acesta? Merge foarte bine cu un pastrav la gratar…”. De aici se poate isca o discutie lunga si buna pentru vanzarile tale cata vreme dwestui cumparatori trebuie sa ii multumeasca pe colegii de ocazie si gusturile lor sunt deseori realmente opuse.

Pasul 7 Consum responsabil

Scenariul clasic: experienta irti spune ce sa faci in cazul in care avem un caz sau mai multe de inroxicatie alcoolica. Tratezi cam la fel si situatia in care unii clienti se imbata in locatie, vin deja bauti fie sa mai bea fie sa mai cumpere vin. Ai poate un copntract cu o firma de paza. Si, nu in ultimul rand, ai dificultati de ralationare cu copiii care deranjeaza tot restul localului.

Scenariul propus de mine: personalul D2C stie sa recunoasca semnele de baza ale intoxicatiei, are un plan customizat pe firma ta de interventie in caz de probleme, exista o ierarhie de escaladare a interventiei, exista un jurnal al problemelor si al modului in care au fost solutionate.

Retine:

Nicio firma care are alcool intre produsele sale nu a scapat in istoria sa fara incidente. Daca nu a trecut prin asta inseamna ca o va face. Nu este o problema de “daca” este o problema de “cand”.

Existenta unui plan aduce un plus de incredere in solutionarea oricarei situatii si, in plus, permite initiative personale care altfel ar fi inlocuite de timorare.

Intrebari:

1. La noi nu prea apar astfel de proibleme. Pentru ca nu se bea in locatie. E adevarat ca mai vin oameni “cu chef” dar nu sunt o problema. pare ca sectiunea asta nu prea ne priveste pe noi…

Raspuns: as raspunde ca la doctor: daca nu ai avut nevoie de el pana acum nu inseamna ca doctorul este inutil. Acest pas este deseori neglijat desi face parte din Calatoria Clientului. Un consumator care este martor la o astfel de scena rezolvata problematic se va gandi de doua ori inainte se revina in locatia ta.

2. Mi se pare dificil sa te “prinzi” ca un client este deja intr-un stadiu oarecare de intoxicatie alcoolica. Oare nu este totusi dificil pentru personal sa deprinda abilitatile necesare de recunoastere?

Raspuns: nimeni nu spune ca personalul va deveni un cititor de fete.Dar daca vei reusi sa identifici din fasa 50% dintre situatii deja este un castig major. Deja ai injumatatit numarul celor care te vor cataloga ca fiind un loc unde nu e cazul sa revii…

Pasul 8 Ambasador turism local (ATL) 

Scenariul clasic:unii dintre  clientii care iti calca pragul pun intrebari despre punctele de interes din zona. Unii angajati au idee altii nu. Este logic sa gandim ca la fel se intampla si in celelte afaceri care lucreaza cu oameni. Si ei te vor pune pe lista punctelor de vizitat exact ijn aceeasi masura in care ii pui si tu pe aceeasi lista.

Scenariul propus de mine: personalul D2C construieste in program o lista cu punctele de interes din zona. Odata ce am construit-o ii anuntam pe cei vizati pentru ca trebuie sa stie ca noi ii promovam si, eventual, sa raspunda cu aceeasi moneda.  

Retine:

Trebuie sa dai inainte de a primi. Tu promovezi colegii de turism local iar colegii te promoveaza pe tine. 

In filmul Jerry Maguire, Tom Cruise spunea replica faimoasa “help me help you!”. Recomamdarile au o parte pozitiva pentru ca starnesc reciprocitate si deci parteneriate. Au insa si o parte mai putin placuta pentru ca orice recomandare echivaleaza cu o garantie si este o extindere a perceptiei asupra fimei tale…

Intrebari:

1. Eu ii promovez pe cei din zona. invers nu prea…

Raspuns: da, e bine sa ne facem noi treaba mai intai… Este un proces de incercare / esec pana cand vom avea o lista de recomandari pe care sa nu ne fie frica sa le facem. daca nu apare reciprocitatea intr-un interval rezonabil de timp ma tem ca nu am alt sfat decat acela de a va reorienta catre alta solutie din zona.

2. Eu suntem intr-o zona cu mai multe crame pe o arie de, sa zicem. 25 km pe 25 km. Oamenii vin sa bea vin in mai multe crame si cand ajung la noi ne intreaba unde sa mearga dupa ce ne-au vizitat pe noi. Nu prea m-as risca sa ii trimit acolo unde stiu eu ca fac vin bun…

Raspuns: multumesc de sinceritate, dar ma tem ca un competitor bun este cea mai buna solutie pentru a aduce clienti in zona ta. Am insa un comentariu aici. Noi nu suntem in afacerea de vanzare de vin. Noi vindem experiente in jurul vinului. Oamenii vin mai ales pentru experienta in sens holistic asa ca, daca un competitor are un produs mai bun, tu trebuie sa oferi o experienta care sa balanseze punctele in care poate ca bifezi mai putin performant.  

…………………………………………………………………………………………………………………………………..

Si acum sa trecem la ce optiuni ai: prima ar fi ca poti sa-ti construiesti sistemul D2C singur!

Ti-am dat pana acum destule informatii astfel incat sa poti sa pornesti de unul singur in implementarea D2C.

Poti cu siguranta sa strangi materiale, sa selectezi sursele in care sa crezi si sa sistematizezi ceea ce citesti. Este insa posibil sa iti ia 1 – 2 ani.

Sigur vei dedica minim o persoana careia ii vei plati salariu ca sa descopere, sa invete, sa structureze si sa implementeze. pe aceeasi durata de timp ca mai sus.

Vei putea vedea sistemul la lucru in tari si la crame, multe, unde el se aplica. Va trebui insa sa te pui pe calatorit si sa aloci timp si bani.

Elemente de D2C se aplica intuitiv peste tot in Romania. Le poti gasi si replica daca ti se par valoroase. Cum nu avem inca bune practici vei trece prin procede de trial & error cronofage si costisitoare.

Exista oameni care sunt adepptii D2C in piata, ii poti identifica si poti construi o comunitate suport. Va dura ceva, dar nu vad de ce nu ar fi posibil.

In concluzie sepoate  face daca aloci tip, bani, personal.

Desigur ai si optiunea de a lucra cu mine!

Construim impreuna manualele de bune practici D2C pentru firma ta cu sectiunile business pentru manageri si personal pentru executivi

Formezi un manager si o echipa D2C

Accesezi 8 sau 16 module de curs functie de tipul programului pe care tu il alegi.

Iti stau alaturi 52 de saptamani in sedinte live la care participa toti cursantii .

Iti arat chiar eu in doua ocazii cum se fac degustarile de vin in locatia ta

Customizam totul si adaugam experienta fiecarui cursant ca beneficiu al grupului

Obtinem rezultate practic imediat ce se parcurge fiecare modul al fiecarei sectiuni.

Ajungem in maxim 2 ani la o pondere a D2C de 40-100% in vanzarile tale

Vei avea in sfarsit timp sa te ocupi de dezvoltarea afacerii tale si nu neaparat doar de vanzari.

Vei fi in contact cu consumatorii tai, vei stii lucruri despre ei, despre obiceiurile lor de consum si ii vei transforma in propria ta comunitate.

Vei avea rate mai mari de profit pentru ca nu vei mai avea cheltuielile specifice vanzarilor prin terti

Vei putea sa reactionezi la piata pentru ca o vei cunoaste prin acces direct.

Vei avea canalele de vanzare diversificate si o distribuire mai buna a riscului

……………………………………………………………………………………………………………………………….

FAQ, intrebarile care apar in mai toate discutiile:

1. Nu stiu daca ma ajuta sa platesc programele D2C. Merita sa investesc in ele timp si bani?

Raspuns:daca esti multumit cu afacerea ta atunci nu schimba nimic. Doar nevoia te impinge la actiune… Asadar, daca nevoile tale sunt in zona independentei de terti, diversificarii picioarelor de vanzare, accesului direct la piata ta atunci D2C este calea asa cum este pentru uriasa piata americana unde am invatat eu.

2. Cat dureaza? Mi-e ca ne apucam astazi si terminam la anu’!

Raspuns: fiecare sectiune a Academiei D2C este compusa din 8 module de teorie. Persoana de decizie pate parcurge Academia D2C – dezvoltarea afacerii simultan cu parcurgerea Academiei D2C – dezvioltarea personalului de catre persoanele de executie (maxim 10 de la o firma). Modulele vor fi preazente online, accesibile la orice ora. Viteza de parcurgere depinde doar de aceste persoane.

3. OK, sa zicem ca fac cursul, fie una dintre sectiuni fie amandoua. Cat dureaza pana sa vad primele rezultate?

Raspuns: durata de cosntructie, maturizare si fine tuning dureaza cam 2 ani, in mecie, functie de dedicarea fiecarei firme. Adica in 2 ani putem avea acel 40 -100% din vanzari pe canalele independentei D2C. Rezultatele apar insa imediat ce incepe implementarea canalelor pe care alegi tu sa le pui in practica.

4. Cat costa de fapt programele? Exista costuri ascunse?

Raspuns: Costurile  le discutam in discutia 1 la 1 pe ZOOM.Tot atunci o sa am si o oferta speciala pentru cei care isi doresc cu adevarat sa se apuce de treaba. Nu exista alte costuri legate de participarea la programe altele decat cele ve vor fi discutate in intalnirea 1 la 1 cu mine.

5. O sa imi acoper cheltuielile cu participarea la programe? Cat de repede?

Raspuns: in medie costurile sunt acoperite in maxim 6 luni. Eu am insa incredere ca diferenta se va vedea dupa primele doua luni.

6. Cine imi garanteaza ca mecanismul D2C functioneaza si in Roamania si mai ales si la mine?

Raspuns: garantia este dedicatia ta si dorinta de independenta financiara. Eu garantez ca vei avea cunostintele necesare si ca voi fi alaturi de tine 12 luni.

7. De ce as avea incredere in tine?

Raspuns: pentru ca ce spun eu nu vine primar din carti ci doar secundar. Prima data am vazut D2C pe viu, trecand cel putin o data prin extrem de multe crame americane. Apoi am inceput sa imi construiesc bazele de date cu mii de crame, apoi sa ma inscriu in asociatiile lor, apoi sa particip ca expozant la targurile industriei lor de vin, apoi am ajuns sa jurizez in concursurile lor de vin… Si in tot acest timp am citit tot ce mi-a cazut in mana dsspre D2C. Si uite asa, in 7 ani a aparut Academia D2C. Nu e un panaceu pentru ca munca o faci tu, eu doar iti spun cum o fac altii care sunt deja acolo unde vrei tu sa ajungi!

8. Chiar trebuie sa aplic tot ce ne spui tu in Academie? Sau putem avea succes si punand in practica o parte din continut?

Raspuns: nicio crama nu are implementat tot volumul de informatii din Academie. Eu am pus la un loc tot ce am vazut dar sfatul meu este sa customizesi 100% la firma ta. O vom face impreuna asa incat sa aplicam ce se potriveste profilului tau si sa nu cheltuim energii inutil pe ceva este fie prea mult, fie prea scump, fie prea consumator de resurse.